Ateliere de dezvoltare socială si emoțională pentru copii

1. Dezvoltarea abilităților de socializare

​

• Interacțiuni pozitive: Învățarea unor noi modalități mai adecvate de a iniția și menține interacțiuni cu ceilalți copii, dezvoltând abilități de ascultare, cooperare sau împărțirea jucăriilor.

• Rezolvarea conflictelor: Exersarea abilităților de a rezolva conflictele prin cuvinte și de a negocia în situații de dezacord, evitând comportamentele agresive sau retragerea.

 

 2. Dezvoltarea abilităților de cooperare și parteneriat

​

• Jocuri de cooperare structurate: Participarea la activități de grup care implică colaborare (de exemplu, construcții comune, jocuri de echilibru sau de manipulare a obiectelor). Aceste jocuri încurajează interacțiunile sociale și îmbunătățesc comunicarea fără a pune presiune pe copiii care au un nivel mai ridicat de anxietate socială.

• Proiecte comune: Activități precum realizarea unei picturi de grup care sa îi învețe pe copii să colaboreze, să împărtășească resurse și să comunice eficient.

• Roluri rotative în sarcinile de grup: În timpul acestor jocuri, rolurile vor fi schimbate în mod regulat, astfel încât fiecare copil să poată experimenta diverse moduri de interacțiune și să dezvolte flexibilitate socială.

• Schimbul de idei: Stimularea abilităților de a împărtăși idei și de a contribui la un proiect comun, îmbunătățind abilitățile de comunicare și toleranța față de perspectivele celorlalți.

• Simularea situațiilor sociale: Folosirea jocului de rol (de exemplu, mersul la magazin sau la locul de joacă) pentru a ajuta copiii să inițieze conversații și interacțiuni, dezvoltând astfel încrederea în sine în context social.

 

3. Dezvoltarea responsabilității sociale

​

• Învățarea regulilor sociale: Promovarea conștientizării normelor și regulilor sociale, precum respectarea spațiului personal al celorlalți, așteptarea rândului sau respectarea instrucțiunilor în timpul activităților de grup.

• Ajutorul reciproc: Învățarea importanței ajutorului reciproc în grup și a rolului fiecăruia în crearea unui mediu armonios, promovând colaborarea și grija față de ceilalți.

 

4. Învățarea și respectarea limitelor

​

• Înțelegerea limitelor: Învățarea importanței respectării limitelor personale și ale celorlalți, atât fizice, cât și emoționale, pentru a cultiva relații sănătoase.

• Fixarea propriilor limite: Ajutarea copiilor să își stabilească și să comunice propriile limite, contribuind la o mai bună conștientizare și autoreglare în relațiile cu ceilalți.

 

5. Construirea încrederii în sine în situații sociale

​

• Întărirea abilităților sociale prin feedback pozitiv: Învățarea și întărirea comportamentelor sociale adecvate prin feedback pozitiv imediat. De exemplu, copiii vor fi recompensați și lăudați pentru orice mic progres în interacțiunile cu ceilalți (cum ar fi inițierea unui salut sau participarea la o activitate de grup).

• Îmbunătățirea imaginii de sine: Ajutarea copiilor să dezvolte o imagine de sine pozitivă prin evidențierea calităților și reușitelor lor în cadrul activităților sociale.

 

6. Dezvoltarea răbdării și a capacității de a aștepta

​

• Tolerarea amânării recompenselor: Exersarea capacității de a amâna recompensele imediate, care este un aspect important al dezvoltării autocontrolului.

• Răbdarea în activitățile comune: Învățarea așteptarii rândul în jocuri de echipă, ceea ce contribuie la construirea toleranței și a interacțiunilor sociale adecvate.

 

7. Îmbunătățirea toleranței la frustrare și a gestionării furiei

​

• Toleranța la frustrare: Copiii vor învața să facă față situațiilor în care nu obțin imediat ceea ce își doresc, exersând răbdarea și gestionarea calmă a dezamăgirilor prin activități manuale structurate

• Activități de creație pas cu pas: Exersarea răbdării și a capacității de a urma instrucțiuni prin activități de construire sau de realizare a unor proiecte simple (de exemplu, puzzle-uri, construirea unor structuri cu blocuri sau activități de bricolaj). Aceste activități permit copiilor să-și gestioneze frustrarea și să-și dezvolte perseverența.

• Împărțirea sarcinilor în pași mai mici: Pentru a preveni frustrarea, sarcinile mai complexe sunt divizate în pași mai simpli și accesibili, oferindu-le copiilor sentimentul de succes și împlinire pe măsură ce finalizează fiecare etapă.

• Adaptarea la provocări prin soluții creative: Prin activități creative, copiii vor învața să gestioneze frustrarea prin găsirea de soluții alternative, ceea ce îi ajută să abordeze cu mai multă încredere provocările sociale.

• Identificarea și exprimarea furiei: Copiii vor invata să identifice semnele furiei în corp și să o exprime verbal în loc să manifeste accese de furie sau agresivitate. Activitățile de desen sau jocurile de rol pot ajuta la canalizarea emoțiilor intense.

 

8. Învățarea auto-controlului prin activități de coordonare motorie

​

• Activități de coordonare motorie grosieră: Jocurile care implică mișcări fizice (cum ar fi alergatul, săritul sau jocuri de aruncat și prins) sunt folosite pentru a ajuta copiii să-și controleze să-și canalizeze energia în mod constructiv. 

• Concentrarea pe sarcini motorii fine: Activități care implică coordonarea motorie fină, cum ar fi înșirarea mărgelelor sau desenul detaliat, ajută la îmbunătățirea atenției și a capacității de concentrare, reducând impulsivitatea și comportamentele inadecvate.

 

9. Îmbunătățirea inteligenței emoționale

​

• Activități de recunoaștere a emoțiilor: Copiii vor învăța să recunoască emoțiile altora prin jocuri de rol și activități de grup care promovează empatia. Acest lucru îi ajută să dezvolte abilități de relaționare și să înțeleagă mai bine cum se simt ceilalți, îmbunătățind interacțiunile sociale.

• Empatia: Copiii  vor fi încurajați să înțeleagă și să recunoască emoțiile altora și să dezvolte empatia prin joc și discuții.

 

10. Dezvoltarea imaginii de sine și a identității personale

​

• Stabilirea unei identități de sine: Copiii vor fi susținuți sa își definească rolul în raport cu ceilalți, dezvoltând astfel un sentiment de sine mai stabil și coerent.

• Învățarea prin provocări structurate: Copiii vor fi încurajați să rezolve sarcini provocatoare (cum ar fi construcții sau jocuri care necesită planificare) într-un mod care să îi facă să se simtă capabili și independenți. Aceasta le va crește încrederea în sine și in competentele lor.

• Stabilirea obiectivelor personale: Copiii vor fi încurajați să își stabilească obiective proprii mici și realizabile pentru a-și crește încrederea în abilitățile lor.

• Evaluarea progresului personal: Copiii vor fi încurajați să își evalueze singuri progresul în realizarea sarcinilor, dezvoltând abilități de autoreflecție și învățare din propriile greșeli.

• Recunoașterea efortului și nu doar a rezultatului: Accentul va fi pus pe efortul depus, indiferent de rezultat, pentru a sprijini dezvoltarea unui sentiment de mândrie și de realizare și prevenind apariția sentimentului de inferioritate. 

 

11. Îmbunătățirea coordonării motorii și senzoriale

​

• Dezvoltarea abilităților motorii fine și grosiere: Se vor integra unor activități fizice și senzoriale care contribuie la îmbunătățirea coordonării motorii, atât prin jocuri de echilibru, cât și prin activități manuale (de exemplu, desen, construirea cu blocuri).

• Conștientizarea corporală: Se va exersa conștientizarea propriului corp și a spațiului în care copilul se află, ceea ce contribuie la reglarea comportamentului în interacțiunile sociale și la evitarea comportamentelor impulsive.

 

12. Dezvoltarea comunicării eficiente

​

• Comunicare clară: Copiii vor fi încurajați sa exploreze alte modalități de a-și exprima nevoile, dorințele și sentimentele într-o manieră clară și adecvată, folosind limbajul verbal și nonverbal.

• Ascultare activă: Se va promova abilitatea de a-i asculta activ pe ceilalți și de a răspunde într-un mod adecvat.

• Îmbogățirea vocabularului emoțional: Copiii vor fi ajutați să-și dezvolte un vocabular variat pentru a descrie emoțiile și gândurile, ceea ce le îmbunătățește abilitățile de comunicare și le permite să exprime nevoi și sentimente mai clar.

 

13. Îmbunătățirea abilităților de focalizare și atenție

​

• Jocuri care necesită concentrare: Se vor folosi jocurilor de memorie și activități care necesită atenție prelungită, pentru a-i ajuta pe copii să își antreneze capacitatea de a se concentra pe o sarcină până la finalizare. Acest lucru este esențial pentru dezvoltarea sentimentului de competență.

• Stabilirea unor obiective de atenție pe termen scurt: Copiii vor fi încurajați să își stabilească obiective de atenție pe termen scurt și să reflecte asupra progresului lor, sporindu-le astfel capacitatea de auto-monitorizare și concentrare.

 

14. Îmbunătățirea flexibilității cognitive și emoționale

​

• Jocuri de schimbare de perspectivă: Se vor folosi activități care încurajează copiii să privească situațiile din mai multe unghiuri și să găsească soluții alternative la probleme, sprijinindu-i să devină mai flexibili în gândire și mai puțin rigizi în comportamentele sociale.

• Exerciții de adaptare la schimbare: Copiii vor fi implicați în activități care necesită adaptarea la schimbări rapide sau neașteptate (de exemplu, schimbarea regulilor în mijlocul unui joc) pentru a-i ajuta să își îmbunătățească flexibilitatea emoțională.

 

15. Îmbunătățirea abilităților de joc

• Dezvoltarea jocului colaborativ: Copiii vor fi încurajați să participe la activități de grup și la jocuri de echipă, exersând cooperarea și lucrul în echipă.

• Imaginație și creativitate: Se va stimula jocului imaginativ și a creativității, ceea ce ajută la dezvoltarea expresiei emoționale și a abilităților cognitive.

 

16. Stimularea curiozității și a explorării

​

• Învățarea prin explorare: Se va încuraja curiozitatea naturala a copiilor, oferindu-le oportunități de a explora și de a descoperi lucruri noi, atât în cadrul grupului, cât și prin activități structurate.

• Problematizarea creativă: Se va promova gândirea critica și rezolvarea problemelor prin explorarea diferitelor soluții și scenarii, folosind jocuri sau activități interactive.