top of page

Este Psihoterapia Experiențială Focalizată pe Emoții (EFT) eficientă? Iata ce arată cercetările


În 2024 am realizat o căutare sistematică amplă în literatura de specialitate, în 22 de baze de date științifice pentru identificarea studiilor care au evaluat eficiența psihoterapiei experiențiale focalizate pe emoții (EFT) în lucrul cu adulți care au trecut prin experiențe de abuz în copilărie.


Au fost identificate patru studii relevante. Două au investigat intervenția în format individual, unul în format de cuplu și unul în format de grup. Toate au analizat în mod atent efectele intervenției și au urmărit dacă schimbările obținute în terapie se mențin în timp (Paivio et al., 2010).


Haideti sa vedem ce au relevat cercetarile.


Persoanele incluse în cercetări aveau, în general, vârste cuprinse între 25 și 45 de ani. Majoritatea au fost femei. Mulți dintre participanți aveau un istoric semnificativ de traumă. Într-un studiu, mai mult de jumătate dintre ei îndeplineau criteriile pentru tulburare de stres post-traumatic. Chiar și dintre cei care nu aveau un diagnostic complet, o parte îndeplineau criterii clare pentru expunere la abuz traumatic în copilărie.

O parte dintre participanți aveau și tulburări de personalitate, precum tulburare de personalitate evitantă, narcisică sau borderline. Asta înseamnă că studiile nu au inclus doar persoane cu dificultăți ușoare, ci oameni care se confruntau cu probleme emoționale complexe.

În studiul dedicat terapiei de cuplu, cuplurile participante prezentau un nivel semnificativ de suferință relațională înainte de începerea terapiei. Relațiile lor erau afectate, iar satisfacția în cuplu era scăzută.


Ce tipuri de traumă au fost raportate?

Un aspect important este că majoritatea participanților nu au raportat un singur tip de abuz, ci mai multe forme de maltratare în copilărie.

Printre experiențele menționate s-au numărat:

·       Abuz sexual, care a fost cel mai frecvent raportat.

·       Hărțuire sexuală.

·       Abuz fizic.

·       Abuz emoțional.

·       Neglijare.


În studiul realizat de Paivio și Nieuwenhuis (2001), o parte importantă dintre participanți îndeplineau criteriile pentru tulburare de stres post-traumatic. Chiar și dintre cei care nu aveau un diagnostic complet, un număr semnificativ îndeplineau criteriile pentru expunere la abuz traumatic în copilărie (Paivio & Nieuwenhuis, 2001).


În cercetarea realizată de Paivio și colaboratorii săi, o parte dintre participanți prezentau și tulburări de personalitate, inclusiv tulburare de personalitate evitantă, narcisică sau borderline (Paivio et al., 2010). Acest aspect este important deoarece arată că intervenția nu a fost aplicată doar persoanelor cu dificultăți ușoare, ci unor adulți cu istorii complexe și cu suferință emoțională semnificativă.


În studiul dedicat terapiei de cuplu, participanții prezentau un nivel crescut de suferință relațională înainte de începerea intervenției, ceea ce indica dificultăți reale în funcționarea relației (Dalton et al., 2013).


În mai multe studii, membrii familiei au fost identificați drept abuzatori, iar în două dintre cercetări, tații au fost menționați frecvent ca principali agresori.


Această informație este esențială, deoarece arată că EFT a fost aplicată persoanelor cu traume reale, severe și complexe, nu doar dificultăți minore sau situații izolate.


Ce au arătat rezultatele generale?

Toate cele patru studii au raportat un efect semnificativ al terapiei. Cu alte cuvinte, persoanele care au participat la EFT au prezentat îmbunătățiri clare după intervenție.


Mai mult decât atât, schimbările nu au fost temporare. Participanții care au fost evaluați la câteva luni sau chiar la un an după finalizarea terapiei și-au menținut rezultatele obținute.


Acest lucru este important, pentru că arată că EFT nu produce doar o ameliorare de moment, ci poate susține schimbări stabile în timp.


Toate cele patru studii au raportat un efect semnificativ al intervenției. Participanții au prezentat îmbunătățiri clare după parcurgerea terapiei, iar aceste schimbări s-au menținut până la un an după finalizarea intervenției (Paivio et al., 2010; Paivio & Nieuwenhuis, 2001).

În cercetarea realizată de Paivio și Nieuwenhuis (2001), participanții care au primit intervenția EFT au obținut îmbunătățiri semnificative comparativ cu grupul de control, iar efectele s-au menținut la evaluarea ulterioară.


Cum a ajutat EFT în simptomele legate de traumă?

Unul dintre cele mai importante rezultate a fost reducerea simptomelor asociate traumei.

În studiul realizat de Paivio și Nieuwenhuis (2001), participanții care au urmat intervenția au prezentat îmbunătățiri semnificative în ceea ce privește simptome precum evitarea și intruziunile. Aceste rezultate s-au menținut în timp (Paivio & Nieuwenhuis, 2001).


Rezultate similare au fost raportate și în studiul realizat de Paivio și colaboratorii săi, atât pentru varianta EFT-IC, cât și pentru EFT-EE, cu menținerea efectelor la evaluările ulterioare (Paivio et al., 2010).


Îmbunătățirea dificultăților interpersonale

EFT nu a influențat doar simptomele legate de traumă, ci și modul în care participanții se raportau la ei înșiși și la ceilalți.


Participanții la studiul lui Paivio și Nieuwenhuis (2001), au prezentat îmbunătățiri în:

·       diminuarea sentimentelor dureroase legate de abuz,

·       stima de sine scăzută,

·       problemele interpersonale,

·       tendința de supracontrol emoțional.


Mulți au raportat că se simt mai puțin copleșiți de emoții și mai capabili să le înțeleagă și să le gestioneze.

Și aici, rezultatele s-au menținut în timp.

 

Rezultate similare au fost observate și în Paivio et al. (2010), unde ambele condiții de tratament au fost asociate cu îmbunătățiri semnificative și stabile în timp.


Reducerea disconfortului legat de problemele personale

Un alt rezultat important a fost diminuarea disconfortului generat de dificultățile identificate de clienți ca fiind centrale în viața lor.

Atât în Paivio & Nieuwenhuis (2001), cât și în Paivio et al. (2010), participanții au raportat îmbunătățiri semnificative în ceea ce privește impactul emoțional al problemelor personale, iar aceste schimbări au fost menținute în timp.


Relația cu persoana identificată ca abuzator

Un aspect profund investigat în studii a fost modul în care participanții se raportau la persoana identificată ca abuzator.


După intervenție, mulți au raportat:

·       o reducere a intensității sentimentelor negative legate de abuzator,

·       o diminuare a durerii asociate nevoilor nesatisfăcute,

·       o creștere a sentimentului de valoare personală și acceptare de sine.


În Paivio & Nieuwenhuis (2001), participanții au prezentat îmbunătățiri semnificative în ceea ce privește intensitatea sentimentelor negative legate de abuzator, nevoile nesatisfăcute și percepția propriei valori în raport cu această persoană. Efectele s-au menținut la evaluarea ulterioară.

Rezultate similare au fost raportate și în Paivio et al. (2010).


Satisfacția în cuplu

În studiul realizat de Dalton și colaboratorii (2013), toate cuplurile care au participat la intervenția EFT au prezentat creșteri semnificative ale satisfacției relaționale de-a lungul timpului. În schimb, cuplurile care nu au participat la intervenție nu au prezentat astfel de schimbări.


După finalizarea terapiei, nivelul suferinței conjugale a scăzut, indicând o îmbunătățire clinic semnificativă a funcționării relației (Dalton et al., 2013).

Pentru femeile cu istoric de abuz sexual în copilărie, intervenția a fost asociată cu îmbunătățiri semnificative ale satisfacției în cuplu (Dalton et al., 2013).


Anxietatea

În format individual, studiul realizat de Paivio și colaboratorii (2010) a arătat îmbunătățiri semnificative în reducerea anxietății, iar pentru una dintre condiții efectele s-au menținut la evaluarea ulterioară.


În studiul de grup realizat de Zadafshar și colaboratorii (2021), evoluția anxietății a diferit în funcție de tipul intervenției. EFT de grup a fost asociată cu schimbări semnificative comparativ cu grupul de control, însă nu a diferit semnificativ de terapia existențială de grup (Zadafshar et al., 2021).


Depresia

În terapia individuală, participanții au prezentat reduceri semnificative ale simptomelor depresive, iar aceste îmbunătățiri s-au menținut în timp (Paivio et al., 2010).


Stima de sine

Studiul realizat de Paivio și colaboratorii (2010) a arătat că participanții au prezentat îmbunătățiri semnificative ale stimei de sine după intervenție, iar aceste schimbări au fost menținute la evaluările ulterioare.

Pentru persoanele cu istoric de abuz, acest rezultat este deosebit de important, deoarece maltratarea din copilărie afectează adesea profund imaginea de sine.

 

Concluzii

Pe baza studiilor analizate, psihoterapia experiențială focalizată pe emoții este susținută de dovezi științifice ca intervenție eficientă pentru adulții cu istoric de abuz în copilărie, în special pentru cei cu suferință emoțională moderată și potriviți pentru intervenții pe termen scurt (Paivio et al., 2010).


EFT a fost asociată cu reducerea simptomelor de traumă, îmbunătățirea relațiilor interpersonale, creșterea stimei de sine, reducerea anxietății și îmbunătățirea satisfacției în cuplu.


În ansamblu, cercetările arată că lucrul profund cu emoțiile poate susține schimbări reale și durabile pentru persoanele care au trăit experiențe dificile în copilărie.


Simti ca experientele adverse de-a lungul vietii iti produc suferinta in prezent? Programeaza o sedinta: 0743682072.

 


Bibliografie:

  • Dalton, E. J., Greenman, P. S., Classen, C. C., & Johnson, S. M. (2013). Nurturing connections in the aftermath of childhood trauma: A randomized controlled trial of emotionally focused couple therapy for female survivors of childhood abuse. Couple and Family Psychology: Research and Practice, 2(3), 209–221. https://doi.org/10.1037/a0032772Paivio, S. C., & Nieuwenhuis, J. A. (2001). Efficacy of emotion focused therapy for adult survivors of child abuse: A preliminary study. Journal of Traumatic Stress, 14(1), 115– 133. https://doi.org/10.1023/a:1007891716593

  • Paivio, S. C., Jarry, J. L., Chagigiorgis, H., Hall, I., & Ralston, M. (2010). Efficacy of two versions of emotion-focused therapy for resolving child abuse trauma. Psychotherapy Research, 20(3), 353–366. https://doi.org/10.1080/10503300903505274

  • Zadafshar, B., Sharifi, T., Ahmadi, R., & Chorami, M. (2021). Effects of emotion-focused

  • therapy and existential group therapy on depression, anxiety, and stress in the victims of Child sexual harassment. Journal of Client-Centered Nursing Care, 7(3), 227–236. https://doi.org/10.32598/jccnc.7.3.379.1

 

Comments


bottom of page